Vestitul Oraş Motru al minerilor

           SCURT ISTORIC



Orasul Motru nu are o istorie veche, este orasul „fara arhiva”, „fara copilarie”, „fara adolescenta” fiind creatia unui popor liber si harnic. Se afla asezat la jumatatea distantei dintre doua orase vechi ale tarii: Târgu-Jiu si Drobeta Turnu Severin.
Aceste meleaguri dainuie din epoca daco-romana, denumirea râului Motru fiind de origine tracica, geto-dacica, Mutru sau Mutria, dupa istoricul Giurescu, este de origine tracica si exprima apa limpede, curata. in epoca romana gasim „Ad Mutriam”, asezare care se afla in localitatea Catunele, pe Valea Motrului facând legatura intre Dunare si munte.
Cea mai veche asezare datata in hrisoavele Tismanei din 1385 si 1444 este localitatea Plostina, care la sfârsitul secolului XIV-lea facea parte din judetul Jales.
Dupa anul 1450, Plostina a apartinut judetului Mehedinti pâna in anul 1948, an in care tara a fost impartita in regiuni si raioane, Plostina apartinând raionului Baia de Arama pâna la 1ianuarie 1964, iar dupa aceea de raionul Strehaia.

Micul tezaur descoperit la Leurda in 1964, de muncitorii de la Trustul de Constructii si Montaje Miniere cu ocazia saparii unui canal in vederea montarii unui transportor cu banda pentru carbune, atesta existenta poporului in aceste locuri in jurul anilor 196 – 251. Muncitorii au descoperit 26 monede de argint batute in secolul al II-lea si al III-lea e.n. in timpul imparatului roman Septimius Sever, pe timpul atacurilor gotilor si a altor popoare migratoare. Locuitorii acestei stravechi asezari au suportat din greu obida, exploatarea si clacasia, lucrând pâna in 1863 pe mosia manastirii Tismana, iar dupa aceea pe mosia Statului. Astfel calugarii manastirii Tismana veneau sa ridice zecimala din produsele pamântului aproximativ 435 ani, respectând obligatiile impuse de capeteniile bisericii, la care s-au adaugat si cele cerute de Poarta Otomana.Rosiuta si Lupoita erau sate de mosneni, oameni care aveau parcele de pamânt fiecare, pentru care plateau dari, fiind denumiti tarani liberi. Analizând documentele vremii, aflam ca Tudor Vladimirescu ia in arenda pe 3 ani mosia, Plostina de la manastirea Tismana. Locuitorii acestei zone au participat la Rascoala din 1821, inrolându-se ca panduri in frunte cu Pârv, haiduc in oastea lui Tudor Vladimirescu.De asemenea „Proclamatia de la Izlaz” din iunie 1848 a antrenat locuitorii acestor meleaguri.Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii nr. 1241/1959 privind dezvoltarea industriei carbonifere in tara noastra au inceput primele lucrari de deschiderea minelor.La 24 mai 1966, prin decret al Consiliului de Stat, pe terenul din lunca Motrului, apartinând fostei comune Plostina a fost organizat viitorul oras Motru.

Parcul oraşului

 La 28 august 1966, au avut loc primele alegeri de deputati in sfatul popular al orasului.incepând cu 1 septembrie 1968 localitatea Plostina, impreuna cu satele Dealul Pomilor, Leurda, insuratei, Horasti, Rosiuta, Râpa si Lupoita au intrat in componenta orasului Motru, oras nou creat, odata cu deschiderea zonei miniere.Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse in valoare, odata cu realizarea lucrarilor de investitii, incepute in 1960, prin deschiderea in prima etapa a trei mine (Horasti, Leurda, Plostina), apoi prin aparitia Minei Rosiuta si Motru – Vest, iar in 1976, lucrarile de deschidere a Carierei Lupoaia. Odata cu dezvoltarea cailor de acces, respectiv calea ferata Bucuresti – Timisoara din care, la statia Strehaia, se desprinde o linie

  secundara cu capatul in orasul Motru, procesul de transport al carbunelui extras s-a imbunatatit considerabil, oferind orasului nostru o dezvoltare dinamica, acesta capatând un profund caracter minier. Astfel orasul Motru ocupa locul doi ca importanta economica si sociala in judetul Gorj.

                  La data de 18.10.2000 orasul Motru a fost declarat municipiu, prin Legea nr. 180